16 decembrie 2012

Cum se rezolvă, dom'le: y + 2 = y ?




     Mi-am găsit de lucru în această minunată după amiază de duminică. Da, imaginea de mai sus :)), ecuația asta nenorocită. Am găsit-o pe pagina wall-ul meu de Facebook de la Didyouknow. Mi s-a părut foarte interesant și da, mă număr printre cei care au găsit soluția din prima, fără Google sau chestii. În același timp, am înțeles și unde era problema, motiv pentru care am zis să fac un mic sondaj. Pentru mulți, ecuația pare a fi o imposibilitate matematică.
      Dar nu este!

     Nu le am cu statistica și nici cu sondajele, prin urmare, am făcut și eu ce m-a dus capul. Mai exact, am mers „din poartă-n poartă” pe chatul de pe Facebook, căsuțele de la messenger și prin mesajele de pe telefon, ca să rog lumea să-mi rezolve ecuația. Am ajuns la un total de 24 de persoane, dintre care doar patru persoane mi-au dat răspunsul corect. Eșantionul fiind atât de restrâns, nu pot confirma și nici nu pot infirma procentajul obținut din statistica originală (chiar dacă 16.6%, este, oarecum, aproape de 10%).
     
     Înainte să vă dau răspunsul, trebuie să fac o serie de observații. Nu e nicio problemă că majoritatea nu au oferit răspunsul corect. Poate fi destul de greu de înțeles că a nu avea o soluție, reprezintă o soluție. Dacă nu ar fi așa, de ce ar mai exista mulțimea vidă?

     Și da, rezolvarea vine așa: y + 2 - y = 0 (nu uitați! Trecem o necunoscută dintr-o parte în alta cu semnul schimbat !!!) și de aici va rezulta că 2 = 0. Logic vorbind și matematic, afirmația este falsă, dar asta nu înseamnă că enunțul este formulat greșit. Înseamnă doar că y aparține mulțimii vide

Quod erat demonstrandum

     Consider că există și o explicație pentru care soluția nu pare plauzibilă pentru mulți dintre noi. Matematica pe care o învățăm în școală, liceu și în facultate ne oferă probleme și exerciții care au soluții ce nu par a fi atât de dubioase, precum mulțimea numerelor reale, mulțimea numerelor complexe șamd ... la urma urmei, e mai dificil să demonstrezi ce există, decât ce nu există, nu-i așa? Paradoxal, ne-ar fi mai greu să demonstrăm că NU există Dumnezeu decât că există, pe când, în mod normal, este invers (cred că un sondaj în această privință ar avea același rezultat ca cel mai sus menționat). Dar am oferit doar un exemplu, asta-i o polemică ce necesită discuții muuuuult mai elaborate ...

     Revenind la ecuație; după cum spuneam, este mai ușor să demonstrezi că nu există, rezolvarea nici două rânduri de caiet nu ne-ar lua. În schimb, dacă avem o ecuație care admite soluții în mulțimea numerelor reale, atunci am avea nevoie de mai mult timp, de mai multe informații și răbdare să le rezolvăm. Cu asta se ocupă sistemul educațional, ne dă de demonstrat că există, nu că nu există. Și se întâmplă că, în mintea noastră, obișnuiți cu anumite feluri de soluții, să nu fim în stare să concepem alternativa.

     De ce nu ni se dă de demonstrat că nu există? Pentru că ar fi absurd. Cred ... La urma urmei, matematica nu este cea care se ocupă cu raționamentul logic și cu argumentarea pe care trebuie să le facem noi în viața de zi cu zi. Ea însăși este logică și argumentare, dar aplicată și din moment ce noi nu vrem să-i rezolvăm ei problemele, nici ea nu vrea să le rezolve pe ale noastre.

Un comentariu: