A apărut acum câteva zile un filmuleț pe YouTube, postat de giganții de la EA Games prin care vor să descurajeze ura împotriva minorităților sexuale. Dacă ar fi zis de oricine altcineva, aș fi zis un simplu bine și aș trece mai departe, dar dat fiind că este vorba despre EA Games ... trebuie să fug mai repede la baie și chiar asta am să fac!
...
Bun, am revenit. Ce le-o fi venit, naiba știe, probabil că starea hipiotică care i-a cuprins se datorează însuși faptului că sunt urâți de toată lumea. Mna, doar vorbim despre EA Games, cei care au distrus atâtea studiouri de jocuri, Westwood fiind o lovitură direct în copilăria mea, fiind un fan al seriei Command and Conquer, dar și Pandemic studios, cei care au realizat The Saboteur și câteva jocuri din franciza Star Wars. Ar mai fi și Visceral Melbourne (Dante's inferno, Dead Space 2, The Godfather 2) plus plusuri de alte studio-uri pe motiv că „nu ne aduce profit”.
Pe lângă practicile de cumpără -> scormonește p-acolo să mai iei ceva pentru acasă -> vinde totul la fier vechi, să nu uităm francize întregi stricate de frumoșii noștri pretenași: Need for Speed, FIFA și în general, jocurile din seria EA Sports sunt cam praf și puf de câțiva ani încoace, cu nimic nou. Dragon Age 2, Mass Effect 3 și chiar Command and Conquer 4: Tiberium Twilight, cât și Red Alert 3 cu al său Uprising sunt niște panarame. Din Medal of Honor Airborne și BurnoutParadise nici acum n-am înțeles cum să ies, asta pt că nu am găsit butonul de „escape” oricât m-aș fi uitat, însă poate-s eu mai bou decât permite legea; nu este exclus !
Deci fie vorba între noi, dacă unul din cei mai mari „jucători” pe piața joacelor joacă jocurile nașpa, atunci e nașpa. Nu mai miră pe nimeni că ei sunt cei mai urâți (ei, nu știu dacă-s frumoși sau urâți, dar nu asta-i ideea! Nu-i halește nimeni, cam așa) dintre toți producătorii de jocuri, prin urmare să nu vorbească ei despre „stop hate”, nu-i cazul. Vorba aia, biblică: să ridice piatra cine se știe fără de păcat! Așa și ei, decât să strângă imagini cu oameni pe invers din jocurile lor, mai bine și-ar face jocurile invers decât le fac.
PS: am scris pe Google „ea games says no to hate” și surpriză. Mi-au apărut articole precum următoarele:
Hai că m-am decis. Am văzut prea multe situații în care oamenii fac pe durii, călcându-i pe alții în picioare, acei „alții” fiind de fapt cetățeni mai respectabili decât primii menționați. De fiecare dată când mi se întâmplă, văd sau să pățesc o situație de toată nedreptatea, am să mănânc borș aici și am să dedic o piesă (aceeași dedicație pe care am mai făcut-o și am s-o mai fac). Cu acest mirific prilej, inaugurez seria De tranșat în loc de cai. Altă denumire nu-mi trece prin cap, ba aș spune că-mi place și mi se pare sugestivă. Sperăm doar să nu-i tranșeze și să-i vândă pe post de carne de vită ... Desigur, asta-i varianta cea mai nefericită, să-i tranșăm. Putem mult mai simplu să-i dăm afară din locurile în care lucrează sau din posturile favorabile pe care le dețin acești oameni pentru a săvârși măgării, mârlănii, abuzuri sau nedreptăți asupra populației, populație care, măcar în momentul respectiv, dădea dovadă de bun simț.
De 8 martie, s-au gândit cei de la Transurb să trântească niște controale. Sunt controlori și controlori, îi știu în mare, dar majoritatea sunt praf și pulbere. Cam dintr-ăștia s-au nimerit să fie astăzi.
Ei bine, o doamnă nu avea nici bilet / abonament și nici cuponul de pensie la dumneaei. Evident, prea-Fericita și prea-Încântătoarea controloare pe numele său Popa Rodica (baba aia mică și zbârcită cu ochelari și cu dinți lipsă) a crezut de cuviință să nu facă nicio excepție în astă zi de 8 martie și să recurgă la scandalul cel de toate zilele: „un bilet sau abonament. N-aveți, nu mă interesează, legitimați-vă. Păi ce naiba nu aveți documente la dumneavoastră?” „sunteți pensionară? Vreau un cupon de pensie, nu de alta, dar păreți cam tinerică așa” plus alte astfel de întrebări tipic securiste și inutile, pentru că, după ce a țipat de să fie sigură că aude tot autobuzul cum face tanti Rodica legea în autobuz, s-a gândit să arate că de fapt are suflet mare și că ține cont de această zi minunată, iertând-o pân' la urmă pe nefericita călătoare: „haideți doamnă, aveți noroc că-i ziua femeii astăzi și vă iertăm, că altfel ...”
În jur de două persoane s-au împotrivit celor șapte controlori (mereu șapte, probabil știu că e număr magic), în timp ce restul pasagerilor erau preocupați cu alte treburi. Vorba aia, e mai bine să taci și să stai la locul tău, decât să faci dreptate pentru alții, implicit pentru tine.
„Minunea” a făcut că la următoarea stație a urcat o brigadă de țigani în autobuuuz ... tot neamul lor, cu flori în brațe să le pună la vânzare. „Opoziția” a așteptat, sperând că fabuloșii controlori (încă erau în autobuz) îi vor controla, dar nimic. Evident, se pornesc discuții aprinse, în care m-am implicat și eu. - A nu se înțelege că aveam o problemă cu țiganii în autobuz: aveam o problemă că nu toți suntem tratați egal. Ei scapă basma curată, iar noi ăștia tinereii și alte persoane mai „inofensive” sunt făcute de tot căcatul -.
Ce a urmat, este previzibil, însă ideea principală e că s-a făcut dreptate, că au sărit cu toții să „le dea în cap” frumoșilor noștri controlori, cu tanti Rodica în frunte. :) Le dedic piesa de mai jos controlorilor de la Transurb, ăștia care-s praf și pulbere, cei mai frustrați și cei mai incapabili oameni care, puși în situația de a face ordine și disciplină, fac doar panaramă - că altceva nu-s în stare. Le-aș dedica și Cemetery gates, așa, să nu spună că-i trimitem la plimbare aiurea, da-s băiat simpatic și le zic doar să plimbe ursul.
P.S.: pentru cei care nu sunt amatori de Pantera / metal / Satane care nu sunt satane, puteți citi versurile măcar, că asta-i de fapt și de drept dedicația:
De când s-a spart gașca în Negură Bunget, văd că se poartă un fel de doliu, pe care eu, sincer, nu-l port și nici nu mi se pare firesc.
Nu e vorba că-mi displace trupa sau că port antipatie membrilor, nici vorbă, chiar sunt fan și respect acest proiect, însă eu cred că s-a întâmplat inevitabilu: în proiect, cei care au pus cel mai mult suflet au fost Hupogrammos și Sol Faur. Ei au plecat, și-au văzut de treabă și de alte proiecte (pe puțin la fel de bune) și Negru a rămas, mișelește, cu Negură Bunget, cu toate că au căzut de comun acord, în 2009 - momentul despărțirii, că nimeni nu va mai cânta în această trupă. Negru a cules toți laurii după ce au plecat cei doi (toate concertele N.B. din SUA, Europa și Rusia au fost din 2009 până acum). Dacă este într-adevăr un artist și știe să facă treabă, atunci se va ține de treabă și mă aștept ca proiectul său, Din Brad, să se ridice semnificativ. Dacă nu, atunci să spună mulțumesc pentru șansa de a sta atâția ani pe munca altora, pe care a fructificat-o destul de bine.
Sunt sigur că cei care au plecat se vor descurca în alte proiecte. Cine știe, poate vor avea ei, la rândul lor, noi proiecte care vor duce mai departe spiritul Negură Bunget, precum au făcut-o Hupogrammos și Sol Faur cu Dordeduh. Eu mi-aș dori ca toată activitatea trupei să se încheie și să rămână o trupă consacrată pentru noi, românii. Indiferent de spusele oamenilor, indiferent de câți români îi ascultă - căci nu vorbim despre Inna care cântă-n Pula, ori despre Antonia - ei au fost cea mai plimbată trupă românească prin lume și nici măcar nu s-au chinuit să compună versurile în limba engleză (ca fapt divers, zic și eu așa ...). Să cânți pe atâtea scene, pe două (am putea spune trei) continente, provenind dintr-o țară total paralelă cu muzica spirituală, dificilă de tipul progressive / ambiental / black metal, eu cred că este o realizare de care ne putem mândri măcar noi, cei care suntem amatori de așa ceva.
Eu sunt optimist și urez numai bine tuturor: atât Hupogrammos, Sol Faur și Negru, cei care au format Negură Bunget original, cât și celorlalți care au contribuit la proiect și sper să se regăsească în tot ceea ce vor compune pe viitor.
Câte ceva despre Negură Bunget: înființată la finele anului 1994, în Timișoara. Au în total șapte albume de studio înregistrate, trei EP-uri și un album live. După anul 2000, au încheiat un contract cu o casă de discuri din Italia, ei deja concertând în scene din alte țări, precum Cehia, Ungaria și Iugoslavia. În 2006, albumul OM a fost considerat al doilea cel mai bun album al anului 2006 de cotidianul britanic, Terorrizer Magazine. În 2009 a urmat despărțirea, Hupogrammos și Sol Faur formând Dordeduh, în timp ce Negru a continuat, fără înștiințarea foștilor colegi de trupă, să cânte în Negură Bunget, deși el le-a promis că se va ține de propriul său proiect, Din Brad.
Pe 10 februarie vor fi decernate premiile Grammy, ceremonia va avea loc la Los Angeles, la ora 17.00, dată care coincide cu 11 februarie, ora 3.00 pentru muritorii de rând din zona GMT +2.
De felul meu, nu mă omor (ba chiar „înviu”!) cu decernarea premiilor prestigioase, cum ar fi cel de mai sus, ori Oscar, Nobel, șamd, însă, este o singură categorie care prezintă interes pentru mine, anumebest hard rock / metal performance, că doar asta-i muzica mea cea de toate zilele!
În poza de mai sus sunt două album covers, ambele apărute anul ăsta, unul marca Lamb of God și unul Anthrax (hey kids, say hello to captain Obvious!) numele de album nu le mai zic, am speranța că-s ușor de citit. Nominalizații pentru metal performance (nu prea mai știm noi de hard rock) sunt următorii:
„I'm Alive” - Anthrax
„Love Bites (So Do I)” - Halestorm
„Blood Brothers” - Iron Maiden
„Ghost Walking” - Lamb of God
„No Reflection” - Marilyn Manson
„Whose Life (Is It Anyways?)” - Megadeth
Excluzând Halestorm despre care am auzit abia acum, toți artiștii îmi plac. I'm Alive este extras de pe albumul Worship Music (2012), Ghost Walking de pe Resolution (2012), No Reflection de pe Born Villain (2012) și Whose Life este un single, tot în 2012 apărut. În ceea ce privește Blood Brothers de la veteranii Iron Maiden, piesa este din albumul Brave New World, apărut în 2000. Am observat că e un soi de obicei - pe care-l consider ca fiind prost - ca într-un an să avem printre nominalizări o piesă, ori un album din anii anteriori. Nu mi se pare corect, păi ori este best of anul anterior, ori nu mai e !
Hai, stai că m-am decis! Țin cu Anthrax !! Cred totuși că Manson pornește ca favorit. Pe de altă parte, ar fi un gest frumos să ofere celor de la Lamb of God premiul, având în vedere problemele lui Randy Blythe cu procesul din Cehia (în urma unui concert, unul din fanii trupei, din public, a murit, deoarece s-a urcat pe scenă și a fost împins, lovindu-se cu capul de ciment, beat fiind. Inițial s-a crezut că vina aparține solistului (Randy), dovedindu-se ulterior, prin filmări făcute în timpul concertului din public, că vinovatul era un bodyguard).
În 2011, la categoria best metal performance a câștigat Iron Maiden cu albumul El Dorado, iar în 2010 a câștigat Judas Priest. La best rock performance au ieșit câștigători Them Crooked Vultures în 2011 și ACDC în 2010. Ambele categorii au fost acaparate de Foo Fighters în 2012 ...
De-a lungul timpului, organizatorii premiilor Grammy au fost criticați, în mod special în ceea ce privește secțiunile mai sus menționate.După cum știm, muzica metal și hard rock nu e chiar atât de accesibilă publicului larg, aceste genuri fiind în general scutite de industrializarea muzicală. Zic în general. Maynard, solistul trupei Tool nu a participat la ceremonie, deși trupa lui a fost nominalizată în această categorie. El a motivat absența sa susținând că
Aceste premii nu sunt altceva decât un gigant creat cu scopul de a promova industria muzicală.
Mi se pare corect. Solistul trupei Pearl jam, văzându-se pe scenă cu premiul în mână, alături de colegii de trupă, a zis: eu nu știu ce înseamnă asta. De fapt, nu știu dacă înseamnă ceva.
Și, dacă tot veni vorba, hai că le aduc și eu câteva critici !
- În 2009, Metallica a luat premiul cu pesa My Apocalypse. Bă, nu știu cum s-o zic, da' chit că am fost eu mare fan al lor, mereu am zis că din '91 până azi n-au mai făcut nimic special, în comparație cu ce au făcut din '84, de la început, până-n '91. Bagi că a concurat cu Judas Priest (Nostradamus). Sau, tot ei, au câștigat în 1991 pentru Stone Cold Crazy, care este de fapt și de drept un cover după Queen. Este reușit, dar nu mi se pare corect să primești un premiu pentru ceva ce nu-ți aparține; Motorhead, la rândul lor, au fost nominalizați - deși nu au câștigat - cu Enter Sandman, cover după Metallica.
- Sunt o serie de nume mari care nu au luat niciun premiu, cel care bate cel mai urât la ochi este Pantera. În ciuda nominalizărilor (în număr de patru) nu au primit nimic, cu toate că au concurat cu piesele I'm broken, nici Cemetery gates, nici Revolution is my name și Suicide note, part. 2. Cred - și știu că nu sunt singurul care crede asta - că ar fi meritat măcar un premiu pentru inovația lor ... măcar în 2004 să le fi oferit, simbolic, pentru moartea lui Dimebag, chitaristul trupei. De atunci, nu s-a mai ținut niciun concert Pantera, trupa fiind desființată.
Tamtam și bambam, rămâne de văzut cine va câștiga și ce va câștiga. A, încă ceva, știați căs-au făcut petiții și demersuri pe net prin care trupa Orphaned Land să fie nominalizată la premiul Nobel pentru pace? Trupa din Tel Aviv a îmbinat elementele genului metal cu muzică orientală, mesajul lor fiind unul de pace și solidaritate între cele trei mari relgii: iudaism, creștinism și islamism. Piesele lor au versuri atât în lb. ebraică, dar și engleză sau arabă. Au fost premiați de autoritățile turcești (țară aflată în relații foarte proaste cu Israelul, încă din 2010) pentru activitatea lor. Numai bine că vor veni la vară, la ARTmania, în Sibiu :D
Anul trecut, relativ prin perioada asta, dacă nu cumva prin ianuarie, i-am făcut un pronostic tovarășului Vladimir, după ce mi-a spus că au fost anunțați cei de la Machine Head, cum că vor mai veni și Black Label Society, Godsmack și Mastodon. Ei bine, despre ultima formație am zis prost, deși rămân la părerea că se potriveau în context (chit că nu-s mare fan), dar cât vine vorba despre celelalte două trupe, am zis bine; eu, Nostradamus! Ei ... că Godsmack s-a amânat cu câteva zile înainte ... e altă chestioară.
Pentru ediția din 2013 ne-au trântit din start un Rammstein, ceea ce nu e chiar atât de rău. Băieții s-au abonat la concerte în România încă de acum doi ani, lucru surprinzător pentru mine, având în vedere că vin din Germania și, se știe! Este greu să faci o trupă din Vaterland (cât și Scandinavia, adaug și multe din SUA) să vină în România nu doar odată, ci câțiva ani la rând !
Recent, au fost anunțați cei de la Bullet for my Valentine. Not bad, când am auzit am zis că e decent, deși nu i-am mai ascultat din „tinerețuri”. Tre' să scot muzica de la naftalină, ce să mai. Consider că festivalurile trebuie să se încadreze într-un anumit gen de muzică, iar pentru București merge bine ce-i hardcore, metalcore, chiar și thrash, groove. Nu cred că s-ar potrivi Opeth într-un festival din capitală, pentru că nu merge! În schimb, la Sibiu, ar merge uns. Asta este părerea mea proprie și personală, eu considerând că merge să asociem subgenurile metal cu locațiile pentru festival.
Tovarășul mai sus menționat mi-a spus despre B.f.m.V. că vor cânta la vară și tura asta a tras el un pronostic câștigător! Mai exact, Trivium. Suntem buni, deja ne știm vocația în viață :)). Numai bine pentru mine, că-i scot și pe ei de la naftalină. Plus că, din câte știu, ambele formații vin pentru prima oară în România.
Asta cu Rock the City. la OST Fest au anunțat numai King Diamond și mi se pare o relație cu publicul foarte prost pusă la punct, asta pentru că ... nu prea există. Știm că avem prețuri mari la concert și că nu va mai exista niciun circle, va fi cât se poate de occidental festivalul. De acord, mi se pare foarte corect, cu toate că ... hello, București! Mai mergeți pe la Sibiu în schimb de experiență, prin august așa, că aveți ce să învățați de acolo. Și da, știu că OST Fest vine din provincie, Mountain fest purtând altă denumire. Chiar și așa, nu mi se par prețurile justificate (400 abonament sau 200 o zi), mai ales că deja e cam târzior și avem doar un artist anunțat care, pe mine cel puțin, nu mă încântă, dar aici e vorba de preferința mea, însă nu văd cum ar determina pe cineva doar atât să plătească dita mai biletul. Am mai auzit zvonuri cum că sunt în negocieri cu Dream Theater și / sau Iron Maiden; despre prima trupă, încă persistă zvonurile, cât despre a doua, parcă s-au dizolvat. Oricum ar fi și de-ar fi ambele, mi-aș băga unghia în gât ... mama lui de BAC. Și nici dacă-l dau în a doua sesiune nu fac vreo afacere că atunci va fi ARTmania !
Am văzut Dimmu Borgir, Exodus, Overkill, Lake of Tears, WASP, Motorhead, Megadeth și mulți alții ... eram paletă de la câte trupe au adus și vreau să tot mai fiu !
Rămâne de văzut ce și cum se mai aduce prin țară. Pe de-o parte, ar fi drăguț să se readucă anumite trupe (Rammstein anunțat, Iron Maiden, Dream Theater) pentru că, mă gândesc eu, o parte din cei care ar cumpăra biletul - dacă nu chiar destul de mare - doar ca să revadă trupa preferată sau pentru că ei doar de aceste trupe metal au auzit. Bine, nu prea se aplică în cazul D.T., deși a fost un concert masiv în 2002, consacrat pe un DVD live al lor (și de Televiziunea Română ... ce fel am „evoluat” noi de atunci până acum!), dar trebuie să recunoaștem, chiar lipsiți de răutate, că atât Rammstein, cât și Iron Maiden sunt ascultate de foarte multe guri cască, mulți care-s mai paraleli cu acest gen. E bine dacă ar fi atrași de astfel de concerte, pentru că, ușor ușor, cu multă răbdare și străduință, s-ar forma și la noi în țară mentalitatea de a merge la concerte și, prin exercițiu, am deveni mai civilizați.
Dar trebuie să aducem și trupe noi și să le tratăm cum se cuvine, mai ales că au fost o grămadă de situații neplăcute, prin care unii artiști au întors spatele definitiv României. Dacă nu mă înșel, Biohazard sunt un exemplu, mulțumită „grandiosului” festival fantomă de prin Oradea de astă vară, care, după cum s-a înțeles sau se știa, nici nu a avut loc.
Colac peste pupăză, eu sunt optimist, fericit și chiar mândru; fără nicio urmă de sarcasm. În ultimii ani au venit o grămadă de trupe, să nu uităm concertele de club sau de doar o singură trupă care contează la rândul lor. Să nu uităm că Rock the City nu e de prea mulți ani,că OST Fest abia anul trecut a apărut și sper din suflet să țină și să meargă, mie mi-a plăcut enorm ce am văzut acolo. Să nu uităm că tot la Sibiu rămâne cel mai serios și încântător festival (părerea mea care nu accept să fie contestată!) ARTmania, festival susținut de toate autoritățile locale, până-n pânzele albe, din 2006 încoace, an de an. Să nu uităm că mai există Peninsula în Tg. Mureș, dar și Bestfest, tot în capitală. Nu prea am vorbit despre ele, căci nu am fost la niciunul și nici nu sunt atât de informat, însă au fost de-a lungul timpului nume bune și le apreciez pentru diversitatea genurilor pe care le aduc.
Mi-am găsit de lucru în această minunată după amiază de duminică. Da, imaginea de mai sus :)), ecuația asta nenorocită. Am găsit-o pe pagina wall-ul meu de Facebook de la Didyouknow. Mi s-a părut foarte interesant și da, mă număr printre cei care au găsit soluția din prima, fără Google sau chestii. În același timp, am înțeles și unde era problema, motiv pentru care am zis să fac un mic sondaj. Pentru mulți, ecuația pare a fi o imposibilitate matematică.
Dar nu este!
Nu le am cu statistica și nici cu sondajele, prin urmare, am făcut și eu ce m-a dus capul. Mai exact, am mers „din poartă-n poartă” pe chatul de pe Facebook, căsuțele de la messenger și prin mesajele de pe telefon, ca să rog lumea să-mi rezolve ecuația. Am ajuns la un total de 24 de persoane, dintre care doar patru persoane mi-au dat răspunsul corect. Eșantionul fiind atât de restrâns, nu pot confirma și nici nu pot infirma procentajul obținut din statistica originală (chiar dacă 16.6%, este, oarecum, aproape de 10%).
Înainte să vă dau răspunsul, trebuie să fac o serie de observații. Nu e nicio problemă că majoritatea nu au oferit răspunsul corect. Poate fi destul de greu de înțeles că a nu avea o soluție, reprezintă o soluție. Dacă nu ar fi așa, de ce ar mai exista mulțimea vidă?
Și da, rezolvarea vine așa: y + 2 - y = 0 (nu uitați! Trecem o necunoscută dintr-o parte în alta cu semnul schimbat !!!) și de aici va rezulta că 2 = 0. Logic vorbind și matematic, afirmația este falsă, dar asta nu înseamnă că enunțul este formulat greșit. Înseamnă doar că y aparține mulțimii vide.
Quod erat demonstrandum
Consider că există și o explicație pentru care soluția nu pare plauzibilă pentru mulți dintre noi. Matematica pe care o învățăm în școală, liceu și în facultate ne oferă probleme și exerciții care au soluții ce nu par a fi atât de dubioase, precum mulțimea numerelor reale, mulțimea numerelor complexe șamd ... la urma urmei, e mai dificil să demonstrezi ce există, decât ce nu există, nu-i așa? Paradoxal, ne-ar fi mai greu să demonstrăm că NU există Dumnezeu decât că există, pe când, în mod normal, este invers (cred că un sondaj în această privință ar avea același rezultat ca cel mai sus menționat). Dar am oferit doar un exemplu, asta-i o polemică ce necesită discuții muuuuult mai elaborate ...
Revenind la ecuație; după cum spuneam, este mai ușor să demonstrezi că nu există, rezolvarea nici două rânduri de caiet nu ne-ar lua. În schimb, dacă avem o ecuație care admite soluții în mulțimea numerelor reale, atunci am avea nevoie de mai mult timp, de mai multe informații și răbdare să le rezolvăm. Cu asta se ocupă sistemul educațional, ne dă de demonstrat că există, nu că nu există. Și se întâmplă că, în mintea noastră, obișnuiți cu anumite feluri de soluții, să nu fim în stare să concepem alternativa.
De ce nu ni se dă de demonstrat că nu există? Pentru că ar fi absurd. Cred ... La urma urmei, matematica nu este cea care se ocupă cu raționamentul logic și cu argumentarea pe care trebuie să le facem noi în viața de zi cu zi. Ea însăși este logică și argumentare, dar aplicată și din moment ce noi nu vrem să-i rezolvăm ei problemele, nici ea nu vrea să le rezolve pe ale noastre.
Chit că nu agreez „generația 9gag” în cine știe ce măsură, se pare totuși că sarcasmul lor
împotriva mentalităților rupe stilul în ultimul hal.
Nu că m-aș fi așteptat de la altceva de la această măreață zi. Inițial, când am auzit de noțiunea de black friday mă gândeam că se comemorează nu știu câte sute de ani de când au fost eliminați templierii, dar de unde ...
Despre acest concept s-a zis că vine de afară. Cu puțin noroc, îmi pot aduce aminte de câteva reportaje și articole scrise acum un an despre acest festival al cheltuielii banilor prin presa noastră, dar cu referire la ce era p-afară. Era de la sine de înțeles că va veni și la noi. Și uite că a venit, dar ne simțim mai împliniți, oare?
Eu cel puțin, nu. Doar ce am căutat pe net și că am fost prin două trei magazine care aparțin giganților de electrocasnice, dar n-am găsit nimic pe gustul meu. Am început cu ceea ce m-a interesat pe mine: jocuri video, console, căști ceva mai „shukare”, memory card / memory stick, dar și la laptopuri / netbook-uri. Nimic la reducere. Absolut nimic! Ba dimpotrivă, am observat unele prețuri mai exagerate decât erau în alte dăți ...
Am zis, măcar de dragul prospectării de piață, să mă mai uit, să nu fi intrat bou și să ies mai bou. A fost neobișnuit, dar previzibil să mă simt ca într-un supermarket cu de toate în weekend și să fiu nevoit să fac slalom, dar m-am descurcat. Și m-am uitat la câte și mai câte, chiar și la aparatele de tocat carne. Nu găseai reduceri decât la televizoare, două trei laptopuri despre care ne-am dat seama cu toții că nu le cumpăra nimeni, datorită prețului ridicat și performanțelor slabe, mai câte-o chestie la reducere, rătăcită sărăcuța printre atâția oameni. Mi-a sărit în ochi un aparat foto digital de la General Electric, ultima firmă de la care m-aș fi așteptat să văd un aparat foto, cu un preț sub 150 RON, evident, la reducere. În rest, nimic atractiv.
Ca tot omul când văd așa o treabă, am stat la vorbă cu lumea despre eveniment. Unii spuneau cu sinceritate că și-ar fi dorit să achiziționeze ceva, având un produs stabilit cu mult timp în urmă, alții spuneau că se vor uita, doar că sunt sceptici; cu siguranță majoritatea cetățenilor au intrat în magazin cu gândul că se „benoclezează”, numai că după câteva minute au „spart” cardul în două. Dovadă un cuplu, nu chiar tânăr, de vârstă medie. Soțul zice: lasă dragă, doar ne uităm ... avem tot ce ne trebuie în casă, ca să-i văd pe urmă cu două cutii măricele de cine știe ce satane la plătit.
Cu una alta, Vinerea Neagră nu a fost decât o strategie de marketing și de promovare, creată cu scopul evident de a ne pune să cheltuim și mai mulți bani. Ar fi fost interesant să fac un sondaj prin care să întreb lumea: câte zile mai sunt până la Crăciun, că mi se pare că au uitat că și atunci se cheltuie destui bănuți, ori ... greșeala mea, oamenii au resurse suficiente și nu mai suntem în criză, eu fiind de modă veche.
