Amazonul și problema stomacului nostru

     Este fluviul cu cel mai mare debit hidrografic din lume. Acoperă cinci țări ale Americii de Sud: Brazilia, Peru, Bolivia, Columbia și Ecuador.
    Pădurea Amazoniană, că despre ea vreau să vorbesc, acoperă o suprafață de 6,7 milioane de km pătrați. Este considerată a fi cea mai mare pădure din lume, fiind foarte bogată în ceea ce înseamnă viață. De la pești mici, până la pești mari, de la insecte, până la păsări și să nu ignorăm mamiferele, cât și flora deosebită.
    În ciuda dimensiunii grandioase pe care o deține pădurea, lăcomia umană își face simțită prezența: 17% din suprafața ei deja e dusă: scobitori, mobilă, hârtie (ce trist că e foarte posibil ca hârtia aceea să servească umil posterioarelor noastre!) și alte porcării unde e nevoie de lemn. Mult lemn! Acest procent însă, reprezintă suprafața Spaniei dublată!
    Deși oamenii sunt în goana după bani și ignoră alternativele mult mai bio-friendly „care este”, intervine și problema necesității - 'tui mama mă-sii ... -. Creșterea demografică a populației mondiale este un fapt real, mai ales în America de Sud. Pe lângă nevoia de diluare a volumului de spațiu locuibil, se mai pune problema industriei lemnului, dar și extracția petrolului.
    Consecințele sunt negative, făcute publice de mass-media la timpul lor. Încălzirea globală; multe vietăți rămân fără hrană și adăpost, fapt ce duce la dispariția lor, implicit la dezechilibrarea lanțului trofic. Tăierea copacilor crește cantitatea de CO2 din atmosferă.

    Din fericire, există și organizații scutite de viciul averii sau boala purtată de clasa politică. World Wide Fund of Nature (WWF) se ocupă de conservarea a 80% din pădure, adică cea rămasă. Organizația luptă pentru protejarea biodiversității, ca acestea să ofere comunităților locale resursele de care acestea au nevoie.
     Ca încheiere, vreau să vă aduc aminte de scandalul de prin 2006, cum că McDonalds își hrăneau găinile cu soia, plantațiile de soia fiind cultivate pe terenuri proaspăt defrișate din pădurea Amazonului. Țin minte că, la vremea aceea a circulat un spot anti-publicitar, ce-l prezenta pe domnul „Mac” drept un măcelar atât de lemn, cât și de carne.
     Fiind vorba de un brand internațional, fiind vorba și de mass-media care, la rândul ei, fuge după profit, în 2011 puțini oameni își mai aduc aminte. Ar trebui să fim mai deschiși, să păstrăm în suflet spiritul Amazonului, ca de fiecare dată când mâncăm la
McDonalds să ne doară. Psihic, nu fizic, pentru că fizic ne doare de mult!